Cine** pe cine învață?

Traian Vuia, Henri Coandă, Emil Racoviță, Victor Babeș, Ioan Cantacuzino, Eugen Ionesco, Emil Cioran. Aceste nume célèbre sunt doar câteva dintre argumentele care ar trebui să le alunge mâine fotbaliștilor români eventualul complex de inferioritate pe care l-ar avea în fața francezilor.

Rivalitatea franco-română transcende sfera sportului, care n-a reprezentat, de-a lungul ultimelor decenii, decât o extensie a acestei colaborări istorice.

Științe franceze reinventate de români

Dacă se știe că Franța a jucat un rol covârșitor în înființarea statului român, dar și al modernizării țării noastre, la fel de cunoscut este faptul că, mai ales la finele secolului XIX și în secolul XX, oamenii de știință și de cultură români au contribuit adesea decisiv la progresul societății franceze. Filozofia, medicina, literatura, aeronautica și multe alte discipline au fost inventate sau revitalizate de românii ajunși pe malurile Senei. 

Avertismentul lui Cioran

Din această simbioză a civilizației franceze (despre care Cioran spunea că a intrat în declin) cu sclipirile de geniu ale românilor au avut de câștigat ambele popoare, dar mai ales umanitatea. Din această rivalitate fără învinși, românii n-au niciun motiv să se simtă “cetățeni de rangul doi”. Ba dimpotrivă. Iar Parisul pare să reprezinte, pentru trimișii României, o veritabilă sursă de inspirație.

Revoluția franceză a lui Vuia
 

Traian Vuia, unul dintre pionierii aeronauticii mondiale, le-a dat lecții francezilor chiar la ei acasă.

Într-o epocă în care viitorul părea că le aparține dirijabilelor, românul Traian Vuia a realizat la Paris primul zbor cu un aparat mai greu decât aerul. Pentru a face acest pas, românul a fost însă nevoit să învingă conservatorismul societății științifice franceze.

 În 1903, când a trimis la Academia de Științe din Paris proiectul epocalei sale invenții, Vuia a fost respins cu dispreț: „Problema zborului cu un aparat care cântărește mai mult decât aerul nu poate fi rezolvată și nu este decât un vis!”.

Pe 18 martie 1906, la Montesson, lângă Paris, aparatul Vuia I, cu o greutate de 250 de kilograme, s-a ridicat însă de la sol, uluind Franța și întreaga lume.